Cantece de-acasa | Anatol Ciocanu

„Poezia lui Anatol Ciocanu este solară, marcată de sentimentalism adolescentin și romantic, la începuturi, și dramatism, tragism, în faza maturității ei, când poetul se întoarce la tradiția „cântării pătimirii noastre” și evoluează în diferite roluri, deghizându-se în tânăr Telemachos, voievod, fiu de împărat, peregrin, în Robinson „pe insula Răbdării” etc. În imnuri, rugi și blesteme, balade și sonete se arată un rapsod care a râvnit viața ca o sărbătoare. În cele mai elaborate poezii se remarcă intervertirea prin care se iluminează concretul grație unei extraordinare libertăți a fanteziei. Valoarea estetică a poeziei stă în modalitatea de a reordona elementele lumii într-un sistem de relații inedite, stabilite de „fantezia creatoare” într-o manieră rimbaldiană. Jocul dintre aparențe și esențe, dintre „real” și „ireal” produce efectul de „irealitate senzorială”, de regulă, plasticizată în culori folclorice, acțiuni și gesturi ritualice, de cele mai multe ori, toate acestea dominate de seninătatea mioritică a personajului liric, împăcat cu presentimentul dispariției inexorabile.” Alexandru BURLACU